„Dacă se va merge pe retorica populistă riscăm să jucăm iar în liga a II-a a UE”

Reporter: Parlamentul a votat prelungirea mandatului aleșilor locali până la 1 noiembrie. Asta înseamnă că practic partidele sunt deja într-o pre-campanie oficială. A început „datul la gioale”? 

Tănase Stamule: Cu siguranță că vom asista la o intensificare a retoricii populiste. Deja intuim în discursurile politicienilor șarje cu privire la criza sanitară și efectele acesteia asupra perspectivelor economice, strategiilor adoptate ca răspuns la criză și asupra unor probleme structurale ale societății : sănătatea, educația, piața forței de muncă, justiția socială. Pe de altă parte, vom avea parte de dezbateri serioase, dar și de discursuri al căror unic obiectiv este fragmentarea și polarizarea comunităților, cu toate riscurile de instabilitate ce rezultă din asta. Cert este că România se află, acum, la o nouă răscruce a istoriei sale, iar evoluția ei în următorul deceniu depinde de alegerile ce vor fi făcute.

Rep: Legat de economie, care rimează cu pandemie, sper să își revină și ea mai repede după molimă. Cum facem să însănătoșim economia?

T.S.: Înțelept ar fi să se analizeze de unde s-a pornit și unde trebuie să ajungem, să se ajungă la un consens asupra liniilor directoare ce trebuie urmate. Dacă se va merge pe aceeași retorică populistă – “Mâna întinsă care nu spune o poveste, adică care nu face o promisiune mincinoasă … nu primește voturi”, riscăm să jucăm iar în liga a II-a a UE, adică să nu putem aloca resursele la care avem acces acolo unde trebuie, pentru a ne dezvolta și a atinge pe baza unei creșteri economice sănătoase nivelul de bunăstare a populației. Soluția este cooperarea și nu pusul de bețe în roate cum se întâmplă pe la noi. 

Rep.: Mai tehnic vorbind, că ești economist, profesor de economie, ce se poate face?

T.S.: Susținem mediul economic, îi dăm resursele de care are nevoie ca să crească, atragem investiții pentru a crea noi locuri de muncă și, implicit, pentru a crește veniturile statului. De asemenea, reducând economia subterană și accelerând procesul de digitalizare al administrațiilor, începând cu ANAF și continuând cu celelalte organisme, strângem bani pe care să îi putem oferi celor care nu au beneficiat niciodată cuș se cuvine de pe urma creșterii economice a României în ultimii 30 de ani. Decalajele de dezvoltare economică pot fi recuperate prin creșterea competitivității și prin valorificarea atuurilor României care nu sunt deloc puține.

Rep.: „Mâna întinsă a statului român care spune o poveste despre pandemie la UE, primește bani” ?

T.S.: Aceste resurse oferite de UE trebuie alocate în primul rând pentru susținerea companiilor și pentru investiții, pentru că ele au rolul de multiplicare a resurselor. La fel de important mi se pare alocarea de resurse pentru educație, inclusiv formare antreprenorială. Avem o populație tânără  care nu se regăsește în actuala piață a muncii și care, în lipsa unor alternative, optează să plece din țară. Trebuie să acordăm acestor tineri șansa de a se realiza la ei acasă, să îi incurajăm pe calea antreprenoriatului și să îi susținem să pornească la drum. Vezi tu, Alex, în alte țări tinerii români sunt salvatori pentru industriile lor, pentru agricultura lor. Sunt o valoare! Sper ca de acum să devină acești tineri o valoare și pentru România. Cu inteligență se pot găsi variante minunate pentru a-i face pe tinerii puși pe emigrat să dorească să rămână în țară. Prin parteneriate cu universitățile și cu firmele administrațiile locale trebuie să creeze hub-uri de dezvoltare antreprenorială și să finanțeze proiectele cele mai valoroase. Tot ceea ce statul a dat în ultimii 30 de ani a fost sub formă de alocații sociale, care nu au rezolvat mai deloc problemele societății. Sunt bune și ele aceste alocații acolo unde se justifică, dar se poate face mai mult.

„Ca să fii un om realizat nu trebuie să urmezi neapărat facultăți, poți fi un meseriaș foarte bun și apreciat.”

Rep.: Suntem în plină perioadă de examene. Ce facem cu acei tineri care se opresc din învățat înainte de a da Bacalaureatul? Știi că sunt mulți, am văzut statistici recente, renunță din teamă, din nepăsare.

T.S.: Of, ca profesor universitar resimt un enorm regret când aud de tineri care nu-și finalizează studiile. Practic își pun singuri un obstacol în calea vieții lor. Oricare ar fi alegerile acestor tineri, ei trebuie susținuți și convinși de necesitatea de a-și finaliza studiile liceale. Ca să îi convingi trebuie să le oferi șansa de a face ceva în viață cu aceste studii. Ca să fii un om realizat nu trebuie să urmezi neapărat facultăți, poți fi un meseriaș foarte bun și apreciat. Important este să îți placă ce faci, să ți se acorde respectul necesar, iar munca pe care o faci să îți ofere un trai decent. De aceea, personal sunt un susținător al învățământului dual timpuriu care trebuie extins în România. 

Rep.: Că au sau nu bacalaureatul, toți românii de peste 18 ani votează. Le e și teamă și lehamite să voteze… Teamă că vor vota tot niște hoți, lehamite că iar îi vor asalta cu lozinci fără rezultat bun. 

T.S.: Este o criză de încredere care are legătură cu tot ceea ce s-a întâmplat de la Revoluție încoace. Prea adesea, energiile s-au mobilizat nu pentru bunăstarea societății, a tuturor românilor, ci pentru interese personale sau de grup. Dar sunt convins că această realitate este pe cale să se schimbe odată cu intrarea în politică a unei noi generații. Cei care acum intră în arena politică aveau 10 ani sau chiar mai puțin în 1990. Au fost martori la multe greșeli și știu mai ales ce să nu facă atunci când vor avea putere de decizie. Personal, sunt optimist în legătură cu noua generație de politicieni și cred că înnoirea clasei politice este una dintre șansele pe care România le are de a se moderniza. Teama și lehamitea nu vor schimba țara în bine, ci doar implicarea în politică a oamenilor buni. Prin buni înțelegând buni în profesia lor, buni în familiile lor, buni în rândul semenilor. Vrem să avem produse de calitate, de la case de calitate, la mașini, haine, mâncare de calitate, drumuri de calitate, spitale de calitate etc.. Într-un cuvânt, o țară de calitate. Dar uităm adesea că o țară de calitate începe și se face cu politicieni de calitate. (Alexandru CĂUTIȘ)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here