TUDOSE, DACĂ SE MÂNIE, DEMISIONEAZĂ!
TUDOSE, DACĂ SE MÂNIE, DEMISIONEAZĂ!

Cum mulți se întrebă și, pe te miri unde, mă întreabă „Cum scăpăm de ăștia?”, mi-a venit în minte o întâmplare din satul prunciei mele, intrată în anedotica locului. Mai știi? Metoda ar putea da roade, că „stofă” este din belșug în guvern.

Gheorghe era cel mai mare dintre cei vreo 5 copii ai unei familii nevoiașe. Și era, bietul, mai prostuț, dar tare mândru. Cel mai mic dintre frați, șmecher și mereu flămând – că mâncare la masă era cam puțină – ca să-i mănânce porția, îl provoca. Și, atunci când se așezau la masă, numai ce-l auzeai pe mezin: „Dacă Gheorghe a’ nost’ se mânie, nici nu mănâncă!”

Gheorghe, când auzea asta, trântea lingura și, bărbat adevărat, se ridica de la masă strigând: „Mâncă dracu !… Mâncați voi!…” Și ieșea din casă.

Iar ceilalți îl ascultau și mâncau.

 

Nicolae Dărămuș

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here