Doamne, să-mi bag p..a puncte puncte! Ai o caterincă în tine de mă termini. Și psihic și sufletește, pe parte de iubire cum ar veni, mă-nțelegi? Ce ți-am cerut, Doamne? Ce a vrut George Becali de la tine? Aud? Să nu mă bată Abramovici, nu mai zic de meciul cu Lestăr. Atât am vrut, și tu ce ai făcut? Mi-au dat toți cu terenul în cap. Am luat șase boabe în două meciuri. Nici nu mă mai interesează că am dat și eu, numai câte una pe meci, că mai multe nu pot ăștia. Pur și simplu nu pot! Am tot zis că nu mă mai iau eu după MM, după Luțu, dar nah, amândoi sunt ca copiii miei și uneori mă mai las așa purtat de dragoste paternă de tată și îi las și pe ei să se bage la echipă.
Dar nu mai, tată! Gata! Păi uite la meciul cu Abramovici, de exemplu: zice MM la pauză când era încă 1-1 pentru noi că să stăm mai retrași în teren, să atacăm cu echipă scurtă pe două linii. M-a bufnit râsul. Auzi la el, scurtă!!! Hă, hă, hă… Păi bine, mă MM, ție la scurtă ți-e gândul, Doamne iartă-mă, când eu am meci cu Abramovici și trebuie să-i arăt cine e George Becali de România? În fine, a stat prea mult cu oile săracul, și la oi e mai rentabil cu scurta, știu că așa făceam și eu când eram mic păstor la oi, după cum se poate vedea și în imagine. În poza asta eram cu Vali, berbecul meu preferat de la stâna taică-mii. Vali era cam nebun el așa, dar avea o inimă mare și era și bun pedagog. El m-a învățat cum să mă port cu oile, cum să le vorbesc și cum să le cuceresc. Eu și în ziua de azi când vorbesc despre femei, pun în practică teoria pe care am învățat-o de la Vali: oaia femeia e inferioară berbecului bărbatului, că nu are coaie puncte puncte și p..ă puncte puncte. Și dacă nu ai coaie puncte puncte și p..ă puncte puncte, degeaba ai creier, că tot proastă rămâi, proasto!
Dar să revin. Și se apucă el, MM adică, să sune la ăla de pe bancă de îl mai las eu să se dea antrenor, sanchi. Și începe MM să-i zică lu’ ăla să strângă liniile, să atace în benzi și să încerce să aducă mingea în careu la Abramovici cu centrări șutate (ce căcat or mai fi și alea?!) și în final, ne dă ăia gol și luăm bătaie. Acuma, eu nu l-am certat pe antrenorul vorba vine, că el săracu’ n-are nici o vină că MM e tâmpit și inventează strategii pe care nu le înțelege nimeni. Eu i-am zis: stai, tată liniștit, că la meciul următor se roagă Becali cum trebuie, te rogi și tu, se roagă și băieții la vestiar și batem, n-avem cum să nu batem.
Bă, și nu știu ce dracu’ să mă ia au stricat proștii ăia din vestiar la rugăciune, că ne-am luat-o cu 4-1. Patru la unu, bă tată! Nu doi la unu, patru la unu, adică patru goluri ne-au dat fraierii ăia din Lestăr. Bine, mai fraieri noi, dar și ei fraieri, că așa vrea mușchiul lui George Becali, să fie și ei fraieri care este ei pe locul 2 acum și se uită de sus la magica FCAVB care iar e ultima de deasupra liniei. Adică mai are un pas și pică în B, băga-mi-aș! În fine, o să ne rugăm mai bine și mai eficient pentru meciul de Sâmbătă, cu Unirea din Șefild.
Ăștia e o echipă proaspăt promovată ca și noi, anu’ trecut ne-a cam tras-o la ei acoloșa la Șefild și la Bărminghem am făcut egal cu ei. Ei a făcut trei puncte săptămâna trecută, a bătut pe nu știu ce proști cu 2-1. Eh, gata, săptămâna asta nu mai face ei nici un punct cu George Becali. Păi cum sună nici un punct și cum sună Becali?!
M-am și gândit deja cum facem. O să dau la toți băieții să aibă niște iconițe sfințite de la muntele Assos care pe ele mi le aduce mâine Luțu de acolo, că l-am trimis special să se ducă și să le aducă. Să le bage la jambiere, la tricou, nu știu, se descurcă ei. În afară de chiloți, unde e spurcăciune, au voie să le bage unde vrea ei. În afară de asta, cu două zile înainte de meci, Vineri și Sâmbătă adică, post negru, rugăciune și fără curvăsăreală. Nici cu nevasta, nici cu oaia, nici măcar cu colegul de cameră din cantonament. Dacă nici așa nu-i convine lu’ Dumnezeu, nu știu ce naiba mă mai fac. Ce zici, Doamne? Mă ajuți să bat Sâmbătă și apoi vedem noi cum ne înțelegem să mă revanșez la matale că știi că nu-mi place să rămân dator? Mersi, Doamne, te pup! Amin!
P.S.: tocmai ce m-a sunat tâmpitul de Luțu de la muntele Assos că cică nu mai are cretinii ăia iconițe cu Sfântul George care împunge el balaurul de pe cal și practic îl silește să decedeze. Are numai cu Ioan Botezătorul, dar neterminate, mai are să lucreze la cap puțin. I-am zis să mai stea o zi – două acolo până termină sfinții părinți de lucru la ele și apoi să vină repede în Anglea aicea să ne apucăm să le împărțim la băieți. Amin!