Opriți minciuna și veți salva vieți de români!
(azi, despre minciuna cu exportul paralel de medicamente)
De aproape un an, se tot răspândește ideea că lipsa unor medicamente din România este cauzată de exportul paralel. În fapt, medicamentele sunt retrase de pe piața românească chiar de către producătorii lor, nu dispar din cauza exportului paralel. Producătorii își folosesc puterea dominantă din piață pentru a negocia cu statul prețurile dorite pentru medicamentele lor. Unii producători au profituri mai mari de trei ori față de PIB-ul României, își permit campanii în mass-media care să intimideze chiar și un ministru. În această situație de presiune oficialii noștri preferă să arunce vina asupra unor companii mai mici, care de altfel intervin tocmai în reglarea prețului medicamentelor la nivel european și anume asupra distribuitorilor paraleli de medicamente, distribuitori care, atenție, fac și export și import. De importul paralel s-a auzit prea puțin, din motive greu de înțeles, având în vedere beneficiile pentru pacienți. Nu se întelege faptul că prin import paralel medicamentele care sunt retrase din România de producători, multe neavând o alternativă, pot fi achiziționate de către distribuitorii paraleli din alte state UE, uneori chiar la prețuri mai mici decât au fost pe piața noastră, deci vor fi mai avantajoase pentru pacienții români. Autoritățile au tergiversat reglementarea prețului și a compensării medicamentelor importate paralel, probabil tot sub presiunea producătorilor care nu doresc o concurență pe piață. Tocmai lipsa medicamentelor importate paralel în România este cea care întărește puterea de negociere a producătorilor cu statul, astfel încât își permit în continuare să retragă produse, punând viața atâtor pacienți în pericol. Recent, medicamentul Trileptal, esențial pentru tratamentul epilepsiei, a fost retras de pe piață de către producător, lăsând un număr de minim 200.000 de pacienți fără tratamentul care le salvează viața. Prin importul paralel s-a reușit achiziționarea acestui medicament dintr-un alt stat UE, care ar putea fi pus la dispoziția pacienților români, dacă autoritățile ar aproba rapid compensarea Trileptalului importat paralel.
Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului de import si export paralel, am transmis câteva întrebări Comisiei de Sănătate a UE. Vă prezint răspunsurile doamnei Anca Păduraru, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pe proiecte de sănătate, siguranța alimentară și energie, din data de 4 decembrie 2017.
„Reporter: Care este opinia CE referitoare la retragerile medicamentelor din motive comerciale, din România? În ce fel aceste retrageri corespund unei etici și responsabilități sociale ale marilor corporații față de pacienți?
Anca Păduraru: Directoratul General pentru Sănătate al CE nu a făcut o analiză a factorilor care generează aceste retrageri ale medicamentelor de către producători, din România. Cu toate acestea, Comisia dorește să clarifice faptul că România nu este singura țară care este afectată de problema disponibilității, accesibilității și deficitului de medicamente. Mulți factori sunt responsabili pentru aceste situații, incluzând aici strategiile naționale de stabilire a prețului medicamentelor.
Conform informațiilor primite recent din partea autorităților competente române, problema deficitului de medicamente pare a fi sub control. Comisia Europeană este dispusă să ajute România în acest context, cu respectarea reglementărilor Europene în vigoare.
Rep.: Prețul medicamentului în România trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preţ al aceluiaşi medicament din lista celor 12 țări din coșul de referință. Aceasta implică faptul că minim o țară poate avea preț egal cu al celui din România. Dacă exportul paralel ar fi interzis din România, acesta va continua din țările cu același preț. În ce fel susține Comisia Europeană intenția ministrului Florian Bodog de interzicere a exportului paralel?
Anca Paduraru: În vederea asigurarii unei aprovizionări continue cu anumite medicamente, Statele Membre pot fi justificate în a stabili restricții pentru a controla cantitățile și tipurile de medicamente exportate, atât timp cât aceste măsuri restrictive sunt proporționale cu anvergura problemei de sănătate publică. Totuși, Statele Membre nu pot interzice exportul paralel iar măsurile restrictive trebuie să fie conforme prevederilor Tratatului de Functionare a Uniunii Europene (TFUE) referitoare la libera circulație a bunurilor (articolele 34, 35 si 36 TFUE) și la competiție (articolele 101 si 102 TFUE). Statele Membre au fost solicitate, prin Comitetul de Experți al Comisiei, privind produsele farmaceutice, să prezinte rapoarte referitoare la măsurile legale implementate pentru asigurarea unei aprovizionări continue cu medicamente, de către producătorii și distribuitorii angro. Colectarea acestor informații continuă iar rezultatele acestui proiect vor fi disponibile în 2018.
Rep.: Există posibilitatea ca prețurile medicamentelor, în țările în care România exporta, să fie scăzute astfel încât diferențele dintre țările mai prospere economic și cele mai puțin prospere, să fie mai mici? Ar accepta producătorii de medicamente prețuri mai mici în țările dezvoltate economic, precum Germania sau țările scandinave?
Anca Paduraru: Politicile de stabilire a prețului medicamentelor și de rambursare sunt de competența individuală a țărilor UE iar în prezent există în continuare diferențe majore între diferitele sisteme de sănătate la nivel european. Totuși, unele grupuri de țări au început deja explorarea posibilităților de negociere comună a prețurilor pentru medicamentele scumpe. Belgia, Olanda, Luxemburg și Austria conlucrează deja, iar între România și Bulgaria există deja un acord de cooperare în această direcție.
Forumurile Europene oferă țărilor UE oportunitatea de a discuta cum să creasca accesibilitatea pacienților la medicamentele inovative și, de asemenea, cum să creeze parteneriate între industria farmaceutică, țările UE și contribuabilii la sistemele de sănătate sau cum să fie îndeplinite nevoile pacienților fără ca profitul să joace rolul primordial în ce privește favorizarea accesului la medicamente. Aceste teme nu sunt discutate numai la nivel național, de către miniștrii Sănătății, ci soluții practice de asigurare a accesului pacienților la medicamente sunt explorate și de către Grupul de Experti “STAMP” (Safe and Timely Access to Medicines for Patients – accesul sigur și prompt al pacientilor la medicamente). Exportul paralel nu a fost evaluat până în prezent ca fiind o cauză majoră pentru lipsa de disponibilitate a medicamentelor în România. Un aspect cu adevărat critic, în situația actuală, nu este găsirea unor metode de restricționare/interzicere a exportului paralel ci reglementarea importului paralel pentru medicamentele prescriptibile (preț/compensare), ca o alternativă de aprovizionare, în special pentru medicamentele retrase, care nu au o alternativă generică existentă pe piață, așa cum este cazul și în alt stat membru, Lituania. ”
Sper că astfel domnii Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății și Florian Bodog, actual ministru al Sănătății, să înțeleagă poziția europeană față de comerțul paralel cu medicamente și astfel nu vor mai recurge la o dezinformare a publicului larg pe această temă.
Alexandru CĂUTIȘ
P.S.: Conform Constituției României (art. 135), economia țării este una de piață, bazată tocmai pe libera iniţiativă şi concurenţă, în care statul trebuie să asigure, printre altele, libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale și respectarea obiectivelor Uniunii Europene. Un stat de drept va respecta Constituția și va avea ca scop primordial liberalizarea piețelor monopoliste.
