Da, chiar pe el, pe Micul Titulescu, pe Plagiatore, pe Michi Maus, pe susţinătorul din oficiu al tuturor şnapanilor din parlament care au probleme cu justiţia. Pe cel care a pus umărul la lovitura de stat din 2012. Pe cel după a cărui vizită, procurorul Panait a simţit brusc o dorinţă irepresibilă să se arunce de la fereastră. Pe cel care strâmbă legile ca să-i ocrotească pe hoţi. Pe cel care nu se zgârceşte să ciuruiască bugetul pentru a-şi cumpăra voturi la alegerile din noiembrie.
Da, pe cel mai dezastruos şi mai iresponsabil candidat la preşedinţie pe care l-a scos până acum partidul pe care îl vom numi, pentru simplitate (şi pentru a respecta realitatea de fond) FSN.
Vi se pare că-l nedreptăţesc? Hai să vedem. S-o luăm în ordine: primul pe listă, cu voia dumneavoastră şi a celor 85,07 % dintre alegători (mai exact, 12.232.498 inşi), Iliescu. Încerca să facă rău şi îi ieşea bine, fără să vrea. Dădea un puci şi ne scăpa de Ceaşcă. Chema minerii, iar ăia plantau panseluţe. Bine, îi mai crăpau capul atletului democraţiei, dar se vădea apoi că ăla nu era chiar aşa atlet, ba chiar ajungea mare comersant de armament, milionar. Oprea maşina să-l strângă de gât pe un animal care-l huiduia şi ăla ajungea primar milionar la Constanţa, cu proprietăţi prin Madagascar. Aţi prins ideea, era ca diavolul în Faust („Cine eşti tu, la urma urmei, spune? O parte din acea putere, ce veşnic răul îl voieşte şi veşnic face numai bine!”).
Următorul: Năstase, alintat şi 0049 de angajaţii răutăcioşi ai sistemului penitenciar. A iubit banii şi girofarele. A sfârşit prin a avea mai mulţi bani decât şi-a dorit, aşa că a mai dat înapoi statului. Şi, după ce, prin anii 90, a dat o lege cum că preşedintele camerei deputaţilor (cum era el atunci) are voie să se plimbe cu girofar pe capacul maşinii, mersul cu girofar i-a devenit o a doua natură, cel puţin în cursele pe care le făcea cu duba între tribunal şi Rahova. „A făcut” nişte săli de sport, a ridicat corupţia la rang de politică de stat, dar nu bea, venea la serviciu, nu făcea prostii prea mari.
Mai coborâm o treaptă, ajungem în 2009 şi poporul are marea bucurie să-l cunoască pe Geoană. Prostănac, prostănac, dar l-a dus mintea să zboare cu un avion privat la Putin cu o săptămână înainte de alegeri. L-a dus mintea să se scalde cu Vîntu în spa, la ceas de seară (şi acum mă întreb dacă şi-o fi dat jos cravata când a intrat în clăbuci). L-a dus mintea să pună de o reţea mafiotă cu Cătălin Voicu. Mai rău ca Năstase, deci.
- Crin Antonescu. Mai iresponsabil ca Geoană, mai disperat de putere ca Iliescu şi Năstase la un loc. Mai antioccidental ca toţi cei dinainte. Mă treceau fiorii când îl auzeam. Am crezut că mai rău nu se poate, dar am uitat că avem de-a face cu FSN, un fascinant rezervor de resurse umane din categoria scursori. Hopa, apare Ponta. Nu-i mai repet performanţele, recitiţi voi începutul textului.
Şi, atunci, de ce-l adori aşa, soro? o să mă luaţi la refec. Păi tocmai de aia, că e cel mai rău de până acum. Şi, văzând trendul descendent pe care îl urmează aceşti candidaţi, înseamnă că e muuult mai bun decât cel care-i va urma. (N.D.)
