Mai mult ca perfectul
A început sezonul de vânătoare. De la o săptămână la alta, bucuria întâlnirii unui vechi prieten codrean îmi e tot mai mare. Cum la fel îmi e teama că a fost ucis. Cu Mai Mult ca Perfectul m‑am întâlnit iar, zilele trecute. Aşa l‑am botezat. Am stat îndelung în preajma sa. Las însă povestea pe mai târziu. Despre vulpi venind vorba, dacă întreb vânătorii de ce le ucid – fie că o fac în România, fie aiurea: în Franţa, de pildă, ca acum, invariabil îi aud: „Fiindcă mănâncă găini!“. Nu glumesc şi nici nu exagerez. Vulpea mănâncă găini, lupul Scufiţe Roşii, iar ursul consumă gospodari, cu gospodăriii cu tot. Nu şi în Franţa, fireşte, unde gospodarii l‑au stârpit. Iar ei, pruncii ăştia adulţi – costumaţi belicos şi dotaţi cu arme precise – sunt salvatorii naţiunii. Cam aici se află cugetul lor. La nivel de basme… Închipuieli cu „voinici“.
Nicolae Dărămuş
